Aventura montaniarzilor pe Kebnekaise și Halti: un proiect ambițios finalizat cu succes
Aventura montaniarzilor pe Kebnekaise și Halti: un proiect ambițios finalizat cu succes
Oboseala acumulată după ascensiunea pe Kebnekaise, cel mai înalt vârf al Suediei, nu i-a împiedicat pe montaniarzii dambovițeni să-și continue aventura. După ce au dormit adânc, dar pentru scurt timp, la cabana Kebnekaise Fjallstation, situată la aproximativ 680 metri altitudine, aceștia s-au trezit de dimineață pentru a prinde primele curse ale elicopterului care îi va aduce la parcarea din Nikkaluokta, locație unde își lăsaseră mașina.
Următorul obiectiv al echipei este vârful Halti din Finlanda, cu o altitudine de 1324 metri. Acest vârf are o istorie fascinantă și o semnificație culturală profundă pentru locuitorii din zonă. Deși cel mai înalt vârf care se află integral pe teritoriul Finlandei este Ridnitsohkka, cu 1317 metri, Halti rămâne o destinație importantă. Ridnitsohkka poate fi atins pornind din stațiunea Saana, situată în regiunea Kilpisjarvi, pe un traseu amenajat pentru Nordic Walking, parte din Traseul Arctic. Această ruta durează câteva zile și include cazare în cabane montane, iar alternativa cu elicopterul este costisitoare.
Finlanda a făcut parte din Regatul Suediei până în secolul al XVIII-lea, iar Norvegia era sub stăpânirea Danemarcei. În 1734, cele două țări au stabilit granițele pe baza reperelor naturale. Munții Halti, considerați sacri de laponii nativi, au fost împărțiți în două părți de aceste granițe. De-a lungul secolului XIX, Finlanda a devenit Mare Ducat autonom în cadrul Imperiului Rus, iar în 1917 și-a obținut independența.
În 2015, un grup de activiști norvegieni a făcut demersuri către guvernul norvegian pentru a ceda o suprafață de 0,015 kilometri pătrați Finlandei, care să includă vârfurile Halti 1 și Halti 2, în pragul cetenarului independenței Finlandei. Vârful Halti, fiind pe graniță, este cel mai accesibil din Norvegia.
Montaniarzii dambovițeni au pornit către Norvegia, mergând spre fiordul Narvik. Pe drum, au oprit la Setermoen, la un centru Sami, pentru a explora cultura acestei populații autohtone, care cuprinde aproximativ 35.000 de persoane răspândite în regiunile nordice ale Norvegiei, Suediei și Finlandei. Au înnoptat la un camping din Samuelsberg, situat la capătul unui fiord, ocazie cu care unii membri ai echipei au făcut o baie în apele reci ale acestei zone.
Dimineața devreme, echipa s-a trezit pentru a pleca spre zona montană, de la Birtavarre, intrând efectiv pe drumurile de munte. Aici, au întâlnit peisaje spectaculoase cu cascade uriașe și drumuri înguste. Mașina de teren închiriată a fost esențială pentru a ajunge în parcarea de la Lacul Guolasjavri, aflat la 750 de metri altitudine.
Înfruntând viscolul și frigul, montaniarzii s-au echipat corespunzător înainte de a începe ascensiunea. Prima parte a urcării a fost extrem de abruptă, iar lipsa unor marcaje clare a făcut traseul și mai provocator. Din fericire, au fost ghidați de un tânăr cu fiica sa, care i-au condus o parte din drum.
Traseul de 6 kilometri s-a transformat într-un efort de 20 de kilometri dus-întors, acoperind cascadele de pietre pe serpentine. Vârful principal, de 1365 metri, și cel secundar, de 1324 metri, au fost atinse de George Muratoreanu și Nini Stan, aceștia fiind primii care au ajuns și desfășurat drapelul României și al Universității Valahia din Târgoviște.
Această expediție a marcat succesul final al proiectului TOP 28, echipa montaniarzilor dambovițeni reușind să cucerească ultimul vârf alpin din proiect. Urmează acum câteva vârfuri mai mici, simbolice, din țările baltice, Danemarca și Luxemburg.
Aventura continua, dar succesul acestei expediții va rămâne o mândrie pentru toți cei implicați.
