Ionuț Dumitru avertizează despre riscurile incertitudinii politice în România

România se confruntă cu incertitudini economice, iar o regresie în consolidarea fiscală ar putea avea efecte negative asupra dobânzilor și fondurilor europene, avertizează economistul Ionuț Dumitru, consilier al prim-ministrului. Acesta a subliniat importanța menținerii direcției corecte în acest proces în declarația sa oferită marți pentru digi24.ro.

👉 Progrese în reducerea deficitului bugetar conform standardelor europene

Conform lui Ionuț Dumitru, deficitul bugetar a fost redus semnificativ de la peste 9% din PIB la 7,9% conform standardelor europene și 7,6% pe metodologia națională la finele anului 2025. Pentru acest an, obiectivul preconizat este de 6,2% din PIB. „Primele luni ale anului aduc o reducere semnificativă a deficitului față de aceeași perioadă a anului anterior”, a explicat economistul.

Dumitru a subliniat că, deși se înregistrează progrese, incertitudinea politică rămâne un factor major de risc pentru stabilitatea financiară: „Suntem într-o situație de incertitudine. Nu suntem încă într-un scenariu foarte negativ, dar este esențial ca România să continue parcursul de consolidare fiscală.”

👉 Riscurile legate de absorbția fondurilor europene și continuarea reformelor

Un alt aspect critic îl constituie absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie finalizată până în august 2026. „Instabilitatea politică poate afecta capacitatea de a îndeplini aceste jaloane și, în final, capacitatea noastră de a atrage acei bani”, avertizează Dumitru, evidențiind importanța acestor investiții pentru economia românească.

Economistul a adăugat că o întârziere în reformele fiscale ar putea crește costurile de finanțare ale statului: „Dacă Guvernul nu mai are capacitatea sau dorința de a continua consolidarea fiscală, investitorii și agențiile de rating vor reacționa, iar riscul perceput va crește.” Noile dobânzi posibile pot limita și mai mult marja de manevră a autorităților, care deja se confruntă cu dobânzi de aproximativ 3% din PIB pentru datoria publică.