Înapoi
Cancelarul Merz susține repatrierea voluntară și deportarea refugiaților sirieni din Germania
Externe

Cancelarul Merz susține repatrierea voluntară și deportarea refugiaților sirieni din Germania

Postat 2 ore în urmă

Update 2 ore în urmă

Timp de citire: 5 minute

Articol scris de: Simona Stan

Timp de 14 ani, Germania a fost un refugiu sigur pentru sirienii care fugeau de războiul civil, arată The Conversation, însă după căderea regimului Assad în decembrie 2024, guvernul german, condus de cancelarul Friedrich Merz, a anunțat un plan de repatriere voluntară și deportare a refugiaților sirieni. Această inițiativă a stârnit controverse, fiind legată de creșterea sprijinului pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

👉Contextul actual al politicii privind refugiații sirieni în Germania

Germania găzduiește aproximativ un milion de refugiați sirieni, majoritatea musulmani, mulți dintre ei integrați social și economic, cu aproximativ 15% care au obținut cetățenia germană și o rată a angajării de aproape 50% în rândul persoanelor aflate în vârstă activă. Cu toate acestea, după prăbușirea regimului Assad în decembrie 2024, guvernul german a lansat un program care facilitează întoarcerea voluntară a sirienilor, oferindu-le stimulente financiare de până la 4.000 de euro per familie.

Potrivit principiului internațional al nereturnării, returnarea forțată este interzisă în cazul în care viața sau libertatea refugiaților ar fi în pericol, iar Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați a subliniat în decembrie 2025 că sirienii nu ar trebui obligați să revină. Totuși, în ciuda poverii crizei umanitare din Siria, președintele CDU Friedrich Merz a anunțat că deportările vor începe dacă nu există întoarceri voluntare suficiente, iar recent a invitat președintele Siriei la discuții privind deportarea sirienilor cu antecedente penale.

👉Analogie istorică și implicații sociale legate de migrația siriană

Michelle Lynn Kahn, profesor asociat de istorie, notează că actuala politică germană replicate o practică similară din anii 1980, când Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a folosit stimulente financiare pentru a încuraja turcii, cea mai mare minoritate etnică din țară, să revină voluntar în țara lor. Atunci circa 15% dintre ei au acceptat plata guvernamentală pentru repatriere, confruntându-se însă cu dificultăți sociale și economice la întoarcere.

În anii '80, rasismul și islamofobia îl aveau tot pe CDU implicat în politici care reflectau prejudecăți larg răspândite în societatea germană, fenomene care persistă și în prezent. Aceeași dinamică politică – combaterea ascensiunii formațiunilor de extremă dreapta prin măsuri dure împotriva migrației – este prezentă și în Germania anului 2025, punând în dificultate refugiații sirieni, prinși într-un climat politic tensionat și o situație umanitară complicată.

👉Critici și realități ale programului de repatriere germane

Organizații precum Amnesty International și Human Rights Watch critică dur programul german de repatriere, considerând că suma oferită sirienilor este insuficientă pentru reconstruirea unei vieți în țara devastată de război. Mai mult, peste două treimi din populația Siriei depinde de ajutor umanitar, iar infrastructura esențială lipsește sau este compromisă. Activitățile recente ale ministrului german de externe, Johann Wadephul, care a recunoscut că „aproape nimeni nu poate duce o viață demnă” în Siria, adaugă o notă de precauție în adoptarea unor atitudini dure.

De la căderea regimului Assad, doar aproximativ 1.300 de sirieni s-au întors voluntar din Germania, adică 0,1% din populația siriană de acolo. Aceasta confirmă dificultatea cu care se confruntă guvernul german în a convinge sirienii să accepte repatrierea, mai ales în contextul crizei umanitare permanente din Siria și a riscului de marginalizare socială, o situație similară cu cea întâmpinată de turcii în anii 1980.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe
Acasa Recente Radio Județe