Nicuşor Dan contestă la CCR Legea Novak privind cota minimă de sportivi români în echipe

Preşedintele Nicuşor Dan a sesizat Curtea Constituţională asupra legii care impune folosirea a minimum 40% sportivi români în echipele participante la competiţiile naţionale oficiale. El susţine că această reglementare, adoptată recent de Camera Deputaţilor, încalcă atât principiile nediscriminării, cât şi libera circulaţie a lucrătorilor în Uniunea Europeană, afectând totodată dreptul la muncă, conform unei postări oficiale.

👉 Critici legale aduse legii care limitează accesul sportivilor europeni

Legea Sportului, modificată în noiembrie printr-o iniţiativă denumită „Legea Novak” după fostul ministru al Sportului Eduard Novak, obligă echipele să includă în componenţa lor minimum 40% sportivi români în competiţiile interne. Măsura a fost aprobată cu majoritate de voturi în Camera Deputaţilor, dar preşedintele României a afirmat că aceasta contravine Constituţiei şi dreptului european.

Nicuşor Dan explică faptul că această lege afectează direct dreptul la muncă al sportivilor din Uniunea Europeană, întrucât restricţionează accesul lor la campionatele naţionale. De asemenea, el remarcă faptul că legea nu respectă cerinţele de claritate şi calitate, incluzând sancţiuni contravenţionale care depăşesc cadrul legal actual, fără o derogare explicită.

👉 Obiective legitime, dar realizate cu neconcordanţe constituţionale

Preşedintele susţine că scopul „Lege Novak” de a încuraja şi dezvolta sportul românesc, sprijinind tinerii sportivi şi investiţia în pregătirea lor, este unul legitim şi necesar. Cu toate acestea, el atrage atenţia că aceste obiective trebuie atinse respectând Constituţia României şi dreptul Uniunii Europene, din care ţara noastră face parte.

În postarea sa oficială, Nicuşor Dan adaugă: „Am trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competiţiile naţionale oficiale, să fie sportivi români.” Acest demers indică o posibilă reevaluare a impactului legislaţiei asupra dreptului la muncă şi funcţionării pieţei muncii europene în sport.