Organizații neguvernamentale din România contestă proiectul de lege L143/2026

Șaizeci de organizații neguvernamentale din România au trimis marți o scrisoare oficială președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Secretarului General Adjunct, Viviane d’Udekem d’Acoz, criticând proiectul de lege L143/2026. Aceștia avertizează că noul act normativ permite exproprierea cetățenilor pentru interesele companiilor miniere private și elimină proceduri esențiale de protecție a mediului, conform unui comunicat de presă.

👉 Solicitarea deschiderii unei proceduri EU Pilot

Organizațiile neguvernamentale solicită Comisiei Europene deschiderea unui EU Pilot, o procedură pre-infringement ce verifică conformitatea statelor membre cu dreptul european. „Această lege permite exproprierea cetăţenilor în favoarea companiilor miniere private şi elimină proceduri de mediu esenţiale”, se arată în scrierea adresată oficialilor europeni.

În răspunsul lor, ONG-urile subliniază că „până acum, statul putea lua terenuri şi case doar pentru utilitate publică: drumuri, şcoli, spitale. Odată cu această lege, companiile miniere primesc drept de preempţiune asupra terenurilor din perimetrele miniere." Acest mecanism, spun semnatarii, ar putea duce la abuzuri și ar contraveni dreptului constituțional.

👉 Apel la analiză și prevenirea unui regres social

Printre inițiatorii scrisorii se numără Stephanie Roth, reprezentanta rețelei Mining Watch România, care a menționat că „aceste măsuri sunt o tentativă de a forţa un regim de expropriere în interes privat, interzis atât de Constituţie, cât şi de dreptul european.” ONG-urile atrag atenția asupra faptului că Legea L143/2026 ar putea crea un precedent periculos, îngreunând accesul la justiție și reducând gradul de participare publică la procesul decizional.

În concluzie, organizațiile cer Comisiei Europene să analizeze compatibilitatea acestei legi cu dreptul Uniunii Europene și să clarifice public că Regulamentul (UE) 2024/1252 nu justifică măsurile propuse. Aceste acțiuni sunt necesare pentru a preveni un „regres periculos”, ce ar putea duce la tensiuni sociale și la o creștere a sentimentelor anti-europene.