Retea de identitate falsă descoperită în estul României
Retea de identitate falsă descoperită în estul României
O rețea extinsă care oferea acte de identitate false unor cetățeni din Rusia, Ucraina și Moldova a fost dejucată de procurorii din România. Autoritățile au descoperit că angajați din două primării din județul Botoșani colaborau cu indivizi care identificau case nelocuite, deoarece proprietarii erau fie plecați din țară, fie decedați, pentru a emite acte de identitate pentru străini.
Conform informațiilor furnizate de Parchetul General, în cadrul unor percheziții efectuate pe 20 noiembrie 2024, s-au vizat 90 de locații, inclusiv instituții publice și locuințe ale unor persoane private. Aceste acțiuni s-au desfășurat într-un dosar penal care investighează acte de corupție și falsificare comise de funcționarii publici din județul Botoșani. Suspecții sunt acuzați de luare de mită și fals informatic, iar cercetările se concentrează asupra unei rețele frauduloase care obținea acte de identitate românești necorespunzătoare realității pentru cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia.
Procurorii au explicat că, prin aceste documente, beneficiarii își atestau domiciliul la adrese fictive, în majoritate aparținând unor cetățeni români decedați sau plecați din țară fără a obține consimțământul acestora. Aceste acte includ informații false cu privire la nume, prenume, dată și loc de naștere, deviant de cele reale, toate pentru a obține un act de identitate care să demonstreze identitatea și, în unele cazuri, cetățenia română.
Într-o comună din județul Botoșani se estimează că aproximativ 10.000 de cetățeni din Ucraina, Moldova și Federația Rusă au fost înregistrați ca având domiciliu la diverse adrese, fără cunoștința proprietarilor. Astfel, documentele de identitate au fost obținute prin falsificarea semnăturilor și declarațiilor de luare în spațiu.
Investigatiile au scos la iveală că funcționarii publici din primării ar fi eliberat necorespunzător adeverințe și acte cadastrale false pentru a permite înregistrarea ilegală a acestor cetățeni. Sumele de bani plătite pentru obținerea unui act de identitate românească variau între 350 și 400 de euro, în funcție de serviciile intermediarilor.
Astfel, banii erau împărțiți între cei care acceptau în mod fictiv să ia în spațiu cetățenii străini și funcționarii publici care facilitau procesul de creare a documentelor necorespunzătoare. Procurorii continuă investigațiile în acest caz pentru a desființa complet rețeaua de fraudă.