Florian Bodog, fost ministru al sănătății, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare

Florian Bodog, fost ministru al sănătății, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare

Florian Bodog, care a ocupat funcția de ministru al sănătății, a fost condamnat marți la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Acesta a fost găsit vinovat în cazul în care a fost acuzat că a angajat-o fictiv pe consiliera sa, Olivia Marcu, la Ministerul Sănătății.

Sentința instanței precizează că, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, Bodog a obținut un folos necuvenit, fiind astfel condamnat la două sute de ani de închisoare. La rândul său, Olivia Marcu a primit o condamnare similară de doi ani de închisoare cu suspendare pentru aceleași acuzații.

Instanța a dispus, de asemenea, ca cei doi să restituie Ministerului Sănătății suma totală de 74.461 lei, reprezentând salariile primite de Marcu în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, timp în care aceasta nu s-a prezentat niciodată la muncă. Potrivit deciziei judecătorești, Florian Bodog a falsificat documente pentru a atesta prezența consilierei la serviciu, inclusiv două contracte de muncă și o declarație pe proprie răspundere.

Deși a fost achitat pentru acuzațiile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, Bodog a fost găsit vinovat de abuz în serviciu. Instanța i-a interzis, de asemenea, exercitarea funcțiilor publice sau autoritare pentru o perioadă de doi ani. Pe durata termenului de supraveghere, acesta va trebui să presteze muncă în folosul comunității timp de 60 de zile.

Decizia instanței nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 10 zile de la comunicare. Bodog a fost trimis în judecată în august 2021 de către procurorii DNA, fiind acuzat că a angajat-o pe Olivia Marcu pentru o funcție de consilier personal, deși aceasta nu a prestat servicii în cadrul ministerului. În perioada menționată, Marcu a încasat salarii fără a fi prezentă la muncă, iar Bodog a semnat foile colective de prezență în locul ei, atestând astfel o activitate care, în realitate, nu s-a desfășurat.

Aceste acte au fost descoperite în urma unei anchete efectuate de DNA, care a relevat angajarea fictivă și plata salariilor fără ca persoana respectivă să îndeplinească vreo atribuție de serviciu.