Oana Gheorghiu clarifică acuzațiile privind listarea companiilor de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu a oferit detalii suplimentare pe Facebook pentru a respinge acuzațiile de lipsă de transparență și ideea că listarea unor companii de stat ar constitui o „vânzare a țării”. Potrivit digi24.ro, aceasta a menționat că discuțiile despre listarea pachetelor minoritare au fost inițiate informal, inclusiv cu vicepremierul Marian Neacșu, și documentul a fost ulterior trimis tuturor vicepremierilor pentru feedback.

👉 Documentul de listare prezentat ca exploratoriu și transparent

Vicepremierul Gheorghiu a precizat că lista companiilor nu are caracter decizional, fiind descrisă ca un „document exploratoriu, fără implicații juridice”, care a fost prezentat și în cadrul ședinței de Guvern. De asemenea, a subliniat că materialele au fost publicate pe site-ul oficial al Guvernului „în spiritul transparenței și al bunei guvernări”, contestând interpretările negative care au apărut în spațiul public, pe care le-a numit „manipulări și dezinformări”.

Gheorghiu a adăugat că aceste critici sunt legate de interese afectate de măsurile pe care le promovează, afirmând că „activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”. Ea a invocat exemple de membri în consilii de administrație numiți politic, acuzând că aceștia pot profita de pe urma contractelor în dauna statului.

👉 Critici din partea fostului secretar general al Guvernului

În contrast, fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a criticat vehement propunerea lui Gheorghiu, considerând că aceasta este bazată pe „patru probleme distincte” și mituri care nu reflectă realitatea economică. Acesta a susținut că lista companiilor menționate, printre care se numără CEC Bank și Aeroporturi București, nu a fost discutată în cadrul Comitetului Interministerial, fiind introdusă fără timp de analiză.

Oprea a afirmat că „un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza”, acuzând lipsa de transparență în procesul decizional. De asemenea, a contestat impactul pe care listarea companiilor l-ar putea avea asupra deficitului bugetar, subliniind că veniturile din privatizări nu constituie venituri curente conform standardelor europene.