Andrei Caramitru explică de ce noile taxe pe proprietate erau inevitabile în România

Consultantul economic Andrei Caramitru a vorbit despre majorarea taxelor pe proprietate care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie, explicând că aceasta era o etapă prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) încă de acum doi ani. El subliniază că problema reală nu o reprezintă nivelul taxelor, ci faptul că majoritatea localităților din țară nu sunt financiar sustenabile, ceea ce creează dificultăți majore pentru administrațiile locale, potrivit unui interviu difuzat la Digi24.

👉Contextul taxelor pe proprietate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență

Andrei Caramitru menționează că noile taxe pe proprietate reprezintă un jalon PNRR, fiind o măsură anticipată încă de acum doi ani. El explică că aceste taxe trebuiau majorate, dar aveau nevoie de o comunicare mai bună, întrucât publicul nu a fost informat corespunzător, ceea ce a generat confuzie și teamă. „Mulți s-au speriat, evident că nu e un mesaj pozitiv, dar era cumva necesar”, afirmă economistul.

Caramitru face apoi o comparație între două modele fiscale majore: cel anglo-saxon, cu taxe mari pe proprietate și taxe mici pe muncă și profit, și modelul germano-francez, caracterizat de taxe mari pe muncă și profit și taxe mici pe proprietate. În opinia sa, România nu se încadrează clar în niciunul dintre aceste modele și în schimb aplică o politică fiscală incoerentă, „fără să avem o gândire de ansamblu”.

👉Problemele financiare ale localităților și impactul asupra bugetelor publice

Una dintre principalele declarații ale consultantului este că taxele curente nu acoperă, în proporție de 70%, nici măcar salariile angajaților din multe localități. Banii necesari vin din fonduri externe sau de la bugetul central, iar aceasta indică o problemă structurală mult mai profundă privind sustenabilitatea financiară a localităților mici. „Problema fundamentală aici nu e de taxe, e că noi avem 70% localități care nu sunt sustenabile financiar”, subliniază Caramitru.

El precizează că, la nivel central, 85% din încasările fiscale sunt alocate pentru salarii și pensii, ceea ce lasă resurse limitate pentru investiții. De aceea multe proiecte majore, precum autostrăzile, sunt finanțate cu fonduri europene. Situația diferă însă între orașele mari și cele mici, aceste din urmă având dificultăți financiare considerabile, fapt ce impune o reorganizare administrativă și o eficientizare a serviciilor publice.

Consultantul se așteaptă ca în 2026 guvernul să mențină un echilibru politic, iar consolidarea fiscală să ducă la reducerea deficitului bugetar spre valori între 5,3% și 6,3%, ceea ce ar reprezenta o evoluție pozitivă. El apreciază că evitarea unei recesiuni este un succes, în condițiile unei ajustări fiscale stringente.

Totodată, Caramitru a atras atenția asupra frustării sociale acumulate în România, care a contribuit la evoluția votului spre partide extremiste în 2025. El explică că această frustrare ține de percepția că sistemul de putere este blocat și nu răspunde nevoilor cetățenilor. „Lumea are senzația că orice ar vota, oricum nu se întâmplă nimic. Deci ce sens mai are votul? Hai să mergem spre extreme”, concluzionează consultantul economic.