Tensiuni americane și europene la Dialogul Shangri-La din Singapore
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 7 minute
Articol scris de: Cristina Preda

Tensiuni americane și europene la Dialogul Shangri-La din Singapore
Evenimentul anual din Singapore, cunoscut sub numele de Dialogul Shangri-La, a evidențiat în ultimii ani rivalitatea între SUA și China, însă ultimele zile au adus în prim-plan și o nouă diviziune între Statele Unite și Europa în ceea ce privește regiunea Asia, notează Reuters, citată de Agerpres.
Potrivit sursei citate, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a subliniat într-un discurs de sâmbătă faptul că China reprezintă o amenințare "iminentă", însă a fost clar în același timp că vrea ca europenii să se concentreze pe securitatea continentului european, în timp ce își cresc bugetele militare. El a spus: „Am prefera ca echilibrul covârșitor al investițiilor europene să fie pe acest continent... astfel încât, pe măsură ce colaborăm acolo, să putem folosi avantajul nostru ca națiune indo-pacifică pentru a sprijini partenerii noștri locali”.
Acesta a mai remarcat lipsa prezenței oficiale a omologului său chinez, Dong Jun, în condițiile în care Beijingul a trimis o echipă formată din cercetători militari de nivel inferior la evenimentul din Singapore, care atrage oficiali de top din domeniul apărării, diplomați și comercianți de arme din întreaga lume.
Un aspect important a fost și prezența delegațiilor militare din India și Pakistan, după patru zile de ciocniri între cei doi vecini, care dețin arme nucleare și care au fost suspendate în urma unui armistițiu încheiat pe 10 mai. Conform Digi24.ro, cei doi lideri militari au fost prezenți în aceeași sală, dar s-au ferit să se intersecteze pe coridoare și în spațiile de întâlnire ale hotelului Shangri-La.
De asemenea, unele țări europene au transmis că nu vor fi influențate de solicitările administrației americane referitoare la implicarea în Asia. Acestea afirmă că intenționează să mențină legăturile atât în Asia, cât și în Europa, bazându-se pe fluxurile comerciale și pe relațiile de securitate pe termen lung. Seful diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat: „Este un lucru bun că facem mai mult în Europa, dar trebuie să știm că securitatea Europei și cea din Pacific sunt foarte interconectate. Dacă ești îngrijorat de China, ar trebui să fii îngrijorat și de Rusia”.
Președintele francez Emmanuel Macron a reiterat că Franța rămâne o putere indo-pacifica, punctând implicarea durabilă în regiune prin prezența militară și relațiile coloniale din Noua Caledonie și Polinezia Franceză. Acesta a precizat că Franța nu dorește să depindă de niciuna dintre marile puteri, ci promovează o politică de „a treia cale” între Beijing și Washington pentru a promova stabilitatea, creșterea și prosperitatea.
Conform unui raport recent al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), legăturile de apărare ale europenilor în Asia sunt pe termen lung și continuă să se extindă, în ciuda competiției acerbe din partea Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite. Studiul menționează că firme europene precum Airbus, Damen, Naval Group și Saab și-au stabilit deja prezența pe piața din Asia de Sud-Est, iar în ultimul deceniu au fost încheiate mai multe acorduri și parteneriate în domeniul apărării.
În ceea ce privește prezența militară în regiune, vizita unui portavion britanic în Singapore, programată pentru sfârșitul lunii, face parte dintr-un plan mai vechi de sprijin pentru libertatea de navigație în Marea Chinei de Sud, acordând continuitate angajamentelor britanice în cadrul Acordului pentru cinci puteri. Legăturile dintre Marea Britanie și Australia au fost, de asemenea, întărite prin acordul AUKUS, menit să pună la dispoziția Australiei tehnologia avansată și submarinele britanice.
Raportul IISS mai evidențiază faptul că cheltuielile pentru apărare în Asia au crescut cu 46% în ultimul deceniu, ajungând la peste 629 de miliarde de dolari, ceea ce subliniază hotărârea regiunii de a-și întări forțele militare. În același timp, oficialii finlandezi consideră că securitatea Europei trebuie să fie prioritatea numărul unu, pentru ca apoi să poată sprijini mai mult și în zona Indo-Pacific.