Țările și actorii globali reacționează la provocările geopolitice și de mediu ale oceanelor

Oceanele acoperă majoritatea planetei și susțin milioane de locuri de muncă, însă sunt tot mai intens implicate în dispute geopolitice și presiuni asupra mediului, arată jurnaliștii The Conversation. Ei notează că modul în care decidenții vor gestiona aceste probleme va influența aprovizionarea cu alimente și securitatea globală în secolul XXI.

👉 Amenințările geopolitice în creștere și cooperarea dificilă în Oceanul Arctic

Pe măsură ce topirea stratului de gheață deschide rute maritime noi în Oceanul Arctic, statele mari precum SUA, Rusia și China au intensificat prezența economică și militară în regiune. Rusia a închis accesul în părți ale Mării Barents și a testat rachete în zona Norvegiei, în timp ce NATO a desfășurat patrule navale în aceeași arie, generând tensiuni crescute.

În același timp, Consiliul Arctic, forumul principal de cooperare multilaterală în regiune, este blocat din 2022 după invazia Rusiei în Ucraina și nu poate aborda problemele militare. Cu toate că statele mai continuă proiecte științifice sau alte forme de colaborare, rivalitățile geopolitice și acordurile bilaterale între țări, inclusiv Rusia și China, complică situația.

👉 Exploatarea resurselor oceanice pune în pericol ecosistemele și provoacă tensiuni globale

Cererea globală pentru minerale critice, esențiale în tehnologii și energie verde, a dus la interesul pentru exploatarea fundului mării. Zone ca Clarion-Clipperton din Pacific au zăcăminte valoroase, dar efectele asupra ecosistemelor marine profunde sunt necunoscute și preocupă numeroase țări care susțin suspendarea minelor până la o evaluare mai riguroasă.

Autoritatea Internațională pentru Fundul Mării, creată prin Convenția Națiunilor Unite, încearcă să reglementeze exploatarea, însă procesul este lent, iar unele state, ca SUA, evită implicarea deplină în mecanismele internaționale. Totodată, companii și asigurători refuză să sprijine proiectele mineritului subacvatic din cauza riscurilor crescute.

Pescuitul excesiv mobilizează colaborări internaționale pentru protejarea resurselor marine

Dezvoltarea flotelor de pescuit și extinderea activităților în zonele marine au provocat declinul stocurilor de pește, afectând locurile de muncă și echilibrul ecologic. Astfel, mai multe state au stabilit acorduri bilaterale sau multinaționale pentru gestionarea resurselor, exemplu fiind colaborarea dintre Norvegia și Rusia pentru cotelor în Marea Barents sau negocierile între UE și Regatul Unit.

Pe lângă eforturile guvernamentale, inițiative private și tehnologice, cum sunt certificarea Marine Stewardship Council și platforme de monitorizare a pescuitului ilegal, sprijină controlul și sustenabilitatea sectorului. Capacitatea continuă de cooperare și adaptare va decide succesul în stoparea pescuitului excesiv în condițiile schimbărilor climatice.