Naufragiul Bataviei din 1629 rămâne un mister: o nouă teorie despre macelul supraviețuitorilor
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Naufragiul Bataviei din 1629 rămâne un mister: o nouă teorie despre macelul supraviețuitorilor
Naufragiul vasului Batavia, un incident tragic din 1629, se leagă de una dintre cele mai sângeroase povești din istoria maritimă. Potrivit site-ului digi24.ro, cercetătorii continuă să exploreze condițiile misterioase în care au murit o treime dintre supraviețuitori. Membrii echipajului involucrează o revolta care a dus la un adevărat măcel, dar o teorie nouă înaintată de un academician olandez sugerează o explicație diferită pentru aceste evenimente.
După naufragiul de pe coasta de vest a Australiei, supraviețuitorii s-au găsit pe un recif nesigur, departe de orice ajutor, iar de aici au început crimele și violurile. Muzeul Național Maritim al Australiei notează că peste 100 de oameni au murit în perioada de haos ce a urmat naufragiului: „Ceea ce s-a întâmplat cu supraviețuitorii a fost pura teroare - anarhie, nebunie, crime și violuri.”
Cu toate acestea, psihologul olandez Jaco Koehler contestă povestea clasică a unui complot malefic. El sugerează că foamea a fost principalul factor care a dus la violență. „Este extraordinar că o poveste improbabilă despre un eretic nebun a fost repetată fără critică timp de aproape 400 de ani”, afirmă Koehler, care crede că explicația sa oferă o viziune mai clară asupra ceea ce s-a întâmplat.
Batavia, sub comanda negustorului Francisco Pelsaert, transporta monede de argint din Olanda către Indiile de Est. Băutura excesivă a căpitanului Adrian Jacobsz a generat tensiuni pe navă. După naufragiu, Pelsaert și echipajul său au plecat în căutarea ajutoarelor, lăsându-i pe supraviețuitori în voia sortii. Cornelisz, un alt ofițer, a preluat controlul și a instigat la violență pentru a controla resursele rămase.
Întoarcerea lui Pelsaert a adus cu ea adevărul despre crimele comise, iar Cornelisz și complicii săi au fost executați. Koehler, având acces la jurnalele lui Pelsaert, sugerează că acestuia nu i-a păsat de soarta supraviețuitorilor, ceea ce complică analiza sa istorică.
Cercetătorii de astăzi continuă să investigheze gropile comune de pe insulă, unde se regăsesc rămășițele celor care au murit în condiții violente. Dr. Wendy van Duivenvoorde, profesor de arheologie maritimă, a subliniat că există întrebări legate de teoria lui Koehler, menționându-se că, deși situția era disperată, supraviețuitorii ar fi putut găsi adăpost pe insulele din apropiere.
Koehler concluzionează că, în loc să fie vorba despre răutatea unui singur individ, crimele în masă sunt rezultatul prăbușirii ordinii sociale și a autorității. Aceasta idee provoacă o reflecție profundă asupra naturii umane în condiții extreme, oferind o altă dimensiune povestii cunoscute a Bataviei.
