Tradiția unică a "geavrelelor" se păstrează la Morteni, Dâmbovița
Tradiția unică a "geavrelelor" se păstrează la Morteni, Dâmbovița
La Morteni, o comună din județul Dâmbovița, se continuă o tradiție veche de Bobotează, cunoscută sub numele de "geavrelele". Această practică, cu rădăcini turcești, este păstrată cu sfințenie de tinerii satului, care an de an își împodobesc steagurile pentru a celebra această sărbătoare.
Obiceiul constă în ornarea unor prăjini de lemn, lungi de 10-14 metri și cu o circumferință de 10-15 centimetri, provenind din specii de arbori precum frasin, cărpini sau alun sălbatic. Este deosebit de important ca aceste prăjini să nu se rupă pe parcursul ritualului, deoarece se crede că aceasta ar aduce ghinion.
Tinerii necăsătoriți din comunitate formează patru cete, fiecare reprezentând un sat al comunei: Morteni, Braniște, Băjenari și Florica. Aceștia se pregătesc în avans pentru a culege "geavrelele," adică batistele tradiționale cusute de fetele din sat. Fiecare batistă are un semn distinctiv, cum ar fi inițialele creatoarei sale, iar bătrânii susțin că fetele care se implică activ în realizarea acestor batiste au șanse mai mari să se căsătorească în anul următor.
Pentru decorarea unui steag, sunt necesare între 1000 și 1500 de "geavrele," care sunt fixate pe prăjină folosind bețe lungi de 2-4 metri. Tinerii veghează pe parcursul nopții pentru a se asigura că steagurile lor nu sunt furate, o astfel de pierdere aducând rușine și obligația de a răscumpăra obiectele folosite.
Ceremonia principală se desfășoară în ziua de Bobotează, când întreaga comunitate se alătură sărbătorii. Steagurile sunt purtate de la gazde până la primărie, unde flăcăii le ridică și le așează în poziție verticală. După binecuvântarea apelor, preotul stropeste steagurile cu aghiazma, iar acestea sunt apoi aruncate și prinse de membrii grupului într-o atmosferă de veselie, însoțită de strigăte de bucurie.
Ridicarea steagurilor se realizează printr-o tehnică specială cunoscută de participanți. După ceremonie, tinerii se reunesc la casa gazdei pentru a petrece până dimineața, iar aceste întâlniri sunt adesea un prilej bun pentru formarea unor relații serioase.
Pe 8 ianuarie, steagurile sunt desfăcute, iar busuiocul de la vârf este împărțit între cei prezenți și păstrat cu grijă la icoane. Ulterior, "geavrelele" sunt restituite proprietarelor, iar prăjina este încredințată unui gospodar de încredere, pentru a fi păstrată până la următoarea sărbătoare când tradiția va renaște din nou.