Scriitorul Dinu Săraru a încetat din viață sâmbătă și a lăsat un gol imens în lumea literaturii române. Veștile triste au fost făcute cunoscute de scriitorul Ștefan Mitroi, care a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook.
"A murit Dinu Săraru! În spatele acestei ferestre (casa omului de cultură - n.r.) am ascultat mii de povești. Dinu Săraru, cel care mi le spunea, a murit acum un sfert de oră!", a scris Ștefan Mitroi.
Prietenii și colegii săi au transmis mesaje de adio și au remarcat calitățile și contribuțiile deosebite ale regrettului scriitor. Maria Țoghină, cunoscută critic literar, a postat și ea un mesaj pe Facebook: "Ne-a părăsit un titan al culturii naționale! Am pierdut un om special, pe care l-am prețuit și a cărui prietenie m-a onorat! Rămâneți în sufletul meu, maestre."
Dinu Săraru s-a născut pe 30 ianuarie 1932, în județul Vâlcea, fiu al învățătorului Costică Săraru și al Corneliei Săraru, din comuna Slătioara, la 8 km de orașul Horezu. Este tatăl jurnalistei Ruxandra Săraru. În cariera sa literară, el a ocupat mai multe poziții, printre care dramaturg, eseist, publicist, romancier și scriitor, fiind și membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A debutat în presă la vârsta de 18 ani, ca reporter la Radio România, și a lucrat acolo între anii 1950-1961. A fost secretar general de redacție la revista "Secolul 20" și la "Luceafărul". În perioada 1969-1977, a fost secretar general de redacție, redactor-șef adjunct, redactor-șef al Redacției Culturale Radio-TV. După anul 1990, a ocupat pozițiile de director general adjunct la Centrul Internațional Ecumenic și de membru în comitetul de direcție al revistei "Armonia". A fost director fondator al revistei "Noi" și director al cotidianului "Universul Românesc".
În afară de activitatea sa în presă, Dinu Săraru a fost și fondatorul Fundației Naționale pentru Civilizație Rurală "Niște țărani", înființată în iunie 1998. Totodată, a fost unul dintre organizatorii Festivalului Internațional de Film "Eco-Etno-Folk Film" de la Slătioara, din anul 1998.
Scriitorul și-a început debutul editorial cu o culegere de cronici și articole dedicate teatrului, intulată "Teatrul românesc și interpreți contemporani", în anul 1966. Mai târziu, în 1973, a publicat o nouă colecție de cronici și eseuri teatrale, intitulată "Al treilea gong".
Deși este cunoscut mai ales pentru romanele sale, Dinu Săraru a scris și două romane - "S-ar putea să vă placă" și "Cheia". A debutat ca romancier cu "Niște țărani" (1974), care i-a adus Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române. Cartea a fost ecranizată în 1980 sub titlul "Vânătoarea de vulpi", în regia lui Mircea Daneliuc, și a fost pusă în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Mic în 1981, sub titlul "Scenariu dramatic în șapte anotimpuri".
A urmat romanul "Clipa" în 1976, montat în premieră în 1978, la Teatrul de Stat din Constanța, în regia lui Virgil Stoenescu. Pentru contribuțiile sale în literatură, Dinu Săraru a fost distins cu mai multe premii și medalii, cum ar fi Medalia Meritul Cultural (de două ori), Ordinul Meritul Cultural și Titlul de Cavaler al Ordinului Național "Steaua României" (2002). De asemenea, în 2011, i-a fost acordat Premiul Național al Ministerului Culturii pentru întreaga sa activitate artistică.