Numărul de copii pe care îi ai poate afecta speranța de viață, arată un studiu

Nașterea unui număr mai mare de copii decât media sau lipsa copilului a fost asociată cu o speranță de viață mai scurtă și o îmbătrânire biologică mai rapidă, conform unui studiu recent realizat de o echipă de la Universitatea din Helsinki, Finlanda. Cercetătorii subliniază că aceste descoperiri nu ar trebui să fie interpretate ca sfaturi de sănătate pentru indivizi. Potrivit sciencealert.com, este o asociație la nivel de populație care se aliniază cu teoriile recente din biologia evoluționistă.

👉 Teoria somaului dispozabil și resursele energetice alocate reproductiei

Teoria somaului dispozabil (corpul) propune, de exemplu, că viețile noastre sunt un echilibru între reproducere și supraviețuire - dacă mai multe resurse sunt utilizate pentru prima, rămâne mai puțin pentru a doua. "Din perspectiva biologiei evoluționiste, organismele au resurse limitate, cum ar fi timpul și energia," spune biologul Mikaela Hukkanen de la Universitatea din Helsinki. "Când o cantitate mare de energie este investită în reproducere, aceasta este retrasă de la întreținerea și mecanismele de reparare ale corpului, ceea ce ar putea reduce speranța de viață."

Studii anterioare au descoperit că a avea mai mulți copii este asociat cu o bunăstare mai scăzută ulterior în viață, însă majoritatea cercetărilor anterioare au implicat doar una sau două variabile în izolare – cum ar fi vârsta la care o femeie a avut primul copil sau câți copii a avut în total. Cercetătorii din acest nou studiu au construit o imagine mai cuprinzătoare a istoricului nașterilor și al mortalității, analizând datele a 14.836 de femei, toate gemene (pentru a ajuta la minimizarea influenței factorilor genetici).

👉 Asocierea între numărul de copii și îmbătrânirea biologică evaluată statistic

Un subset de 1.054 de participanți a fost de asemenea evaluat pentru markerii îmbătrânirii biologice. Aceste participante au fost împărțite în șapte grupuri, în funcție de numărul de copii născuți vii și de momentul nașterii. Statistic, indivizii care nu au născut copii sau care se aflau în grupul cu cel mai mare număr de copii, cu o medie de 6,8, au avut rezultate mai slabe în ceea ce privește îmbătrânirea biologică și riscul de mortalitate.

Femeile care au avut copii timpuriu în viață au arătat de asemenea semne de îmbătrânire biologică mai rapidă și o speranță de viață mai scurtă, dar această diferență a dispărut în mare măsură după controlul altor factori, cum ar fi consumul de alcool și indicele de masă corporală (IMC). Cu toate acestea, rezultatele pentru femeile fără copii și pentru cele cu un număr mare de copii s-au menținut chiar și după ce au fost luate în considerare alte variabile. Cele mai scăzute markeri ai îmbătrânirii biologice și ai riscului de mortalitate s-au înregistrat în grupul caracterizat printr-un număr mediu de copii – aproximativ două sau trei – și printre cele care au avut sarcini între vârstele de 24 și 38 de ani.

Theoria somaului dispozabil nu explică de ce lipsa copiilor a fost asociată cu rezultate mai slabe. Cercetătorii sugerează că variabilele nesupravegheate – cum ar fi condițiile medicale preexistente – ar putea influența atât reproducerea, cât și sănătatea în viața ulterioară. "O persoană care este biologic mai în vârstă decât vârsta sa calendaristică are un risc mai mare de deces," spune epigenetista Miina Ollikainen de la Universitatea din Helsinki. "Rezultatele noastre arată că alegerile legate de istoricul vieții lasă o amprentă biologică durabilă care poate fi măsurată cu mult înainte de bătrânețe."

"În unele analize ale noastre, a avea un copil la o vârstă fragedă a fost de asemenea asociat cu îmbătrânirea biologică. Acest lucru poate fi, de asemenea, legat de teoria evoluționistă, deoarece selecția naturală ar putea favoriza reproducerea timpurie care implică timpi generali mai scurți, chiar dacă aceasta implică costuri legate de sănătate asociate cu îmbătrânirea."

Este important de reținut că aceste statistici nu arată o cauză și un efect direct, ci doar o asociere între un grup mare de oameni. Această asociație poate fi utilizată pentru a dezvolta cercetări biologice ulterioare și pentru a informa strategii de sănătate publică. Totuși, o multitudine de alți factori afectează atât speranța de viață, cât și îmbătrânirea biologică, așa cum subliniază cercetătorii. Acest studiu ar trebui, de asemenea, să fie considerat în contextul altor cercetări care arată beneficiile de a deveni părinte. "O femeie individuală nu ar trebui să își schimbe planurile sau dorințele legate de copii în baza acestor descoperiri," afirmă Ollikainen. Studiul a fost publicat în Nature Communications.