Islanda își reconsideră politica de apărare în urma tensiunilor internaționale
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Islanda își reconsideră politica de apărare în urma tensiunilor internaționale
În contextul creșterii tensiunilor globale, Islanda, singura țară din NATO fără armată, își reevaluează strategiile de apărare. În ultimele luni, dezbaterile privind implicarea în conflictele externe s-au intensificat, iar conform digi24.ro, islandezii discută despre posibilitatea reînnodării negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, suspendate în 2013.
Deși Islanda este un membru fondator al NATO, aceasta nu dispune de o armată proprie. În timpul Războiului Rece, insula a avut o bază militară americană care monitoriza activitățile sovietice, dar locuitorii nu acordau prea multă atenție navele de război străine care navigau în apele din jur. Situată între Norvegia și Groenlanda, insula se confruntă acum cu amenințări crescute din cauza activității militare sporite în regiunea arctică, unde schimbările climatice facilitează deschiderea unor noi rute navigabile.
Premierul islandez Kristrun Frostadottir a subliniat că, deși nu există o susținere publică pentru formarea unei armate, acest lucru nu exclude opțiunea de a dezvolta o apărare activă și de a avea alianțe strategice. "Asta nu înseamnă că nu putem avea o apărare activă și că nu putem avea aliante active", a declarat ea. În acest sens, paza de coastă a insulei, responsabilă inițial de protejarea zonelor de pescuit, își extinde competențele pentru a include și apărarea bazei aeriene Keflavik, care a fost redeschisă în 2014 pentru a găzdui avioane militare americane.
În ceea ce privește implicațiile externe, Amenințările din partea lui Donald Trump privind Groenlanda și atitudinea sa față de Europa au generat incertitudini printre islandezi. Aceștia privesc cu atenție expansiunea militară a Danemarcei în Groenlanda și se tem de posibilele influențe externe asupra securității naționale.
Este important de menționat că Islanda a fost utilizată de armata americană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a împiedica avansul german și pentru a sprijini Uniunea Sovietică. Acordul de apărare semnat cu Statele Unite în 1951 este încă în vigoare, iar prezența militară americană pe insulă datează de atunci.
În concluzie, islandezii se confruntă cu o alegere crucială cu privire la viitorul lor în contextul geopolitic actual. Premierul a anunțat planurile de a organiza un referendum pe această temă, care ar putea avea loc până în 2027: "Nu a existat niciodată susținere publică în Islanda pentru o armată și nu cred că va exista în viitorul apropiat".
