Viktor Ianukovici, condamnat în lipsă pentru trecerea ilegală a frontierei și incitare la dezertare

Un tribunal din Kiev l-a condamnat pe fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici la 15 ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei în Rusia în 2014 și pentru facilitarea deplasării ilegale a cel puțin 20 de persoane din administrația sa, conform unei declarații oficiale. Sentința include și acuzații de incitare la dezertare, reflectând un episod important din conflictul politic din Ucraina, relatează sursele legale.

👉 Detalii privind modalitatea de trecere ilegală a frontierei de către Ianukovici

Tribunalul a constatat că pe 23 februarie 2014, Ianukovici a trecut hotarul în Rusia fără să folosească un punct de control autorizat, utilizând o rută aeriană neoficială. Fostul lider ucrainean a zburat mai întâi din regiunea Donețk în orașul Eisk, din regiunea Krasnodar, apoi s-a deplasat în Peninsula Crimeea. În această perioadă el a facilitat și a aranjat ca cel puțin 20 de membri ai cercului său apropiat și ai Administrației Securității de Stat să folosească aceleași metode ilegale pentru depășirea frontierelor.

Mai mult, conform declarațiilor, Ianukovici a incitat personal personalul UDO la dezertare și a organizat deplasarea acestora în Rusia. Ulterior, el a ales să părăsească definitiv Ucraina și a fugit din Crimeea spre teritoriul rus, fapt pentru care tribunalul a decis condamnarea sa la 15 ani de închisoare.

👉 Sentința aplicată în cazul fostului șef adjunct al Departamentului Securității Statului

În același dosar a fost judecat și fostul șef adjunct al Departamentului Securității Statului, care a primit o sentință de 10 ani de detenție. Acesta a fost găsit vinovat pentru organizarea unui trafic ilegal de persoane peste frontiera de stat a Ucrainei, precum și pentru dezertare, conform articolelor 332 partea a 2-a și 408 partea a 2-a din Codul penal ucrainean.

Decizia tribunalului din Kiev reflectă eforturile autorităților ucrainene de a sancționa încălcările legii privind controlul frontierelor și dezertările militare în contextul evenimentelor din 2014.