Președintele Iohannis contestă din nou la CCR Legea acvaculturii
Președintele Iohannis contestă din nou la CCR Legea acvaculturii
Luni, Klaus Iohannis a cerut din nou Curții Constituționale a României (CCR) să verifice constituționalitatea Legii acvaculturii. Conform Administrației Prezidențiale, în solicitare se specifică faptul că legea creează un cadru juridic pentru acvacultură și comerțul cu produse din acvacultură pe teritoriul României, inclusiv în apele marine sub jurisdicția națională.
Președintele Iohannis arată că scopul inițial al legii a fost să stabilească un cadru legal uniform pentru acvacultură și vânzarea produselor obținute, pentru a asigura competitivitatea acestui sector. Actul normativ a fost adoptat în 2022 de Senat în mod tacit, iar Camera Deputaților a adus ulterior modificări. În acea perioadă, Iohannis a sesizat CCR, invocând argumente precum nerespectarea principiului bicameralismului. Curtea a admis parțial sesizarea și Parlamentul a efectuat ulterior mai multe modificări.
„Cu toate acestea, legea conține dispoziții ce contravin unor norme și principii constituționale privind depășirea limitelor reexaminării prin introducerea unor noi norme fără legătură cu decizia Curții sau cu obiectul de reglementare al legii, dar și dispoziții care, prin noul lor conținut normativ încalcă norme și principii constituționale precum cele prevăzute de art. 1 alin. (3), (5), art. 44, art. 102, art. 136, art. 147 alin. (2) și (4)”, se arată în sesizare, conform Agerpres.
Președintele subliniază că introducerea unui nou articol privind posibilitatea de a amplasa instalații fotovoltaice pe până la 25% din suprafața amenajării piscicole concesionată, arendată sau închiriată fără autorizație de construire, cu acordul administratorului, este o normă ce depășește limitele reexaminării.
Legea, în forma sa inițială adoptată de Parlament, prevedea că „terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vând direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură”. Iohannis a subliniat că legea nu conține garanții suficiente pentru protejarea dreptului de proprietate al statului și nu stabilește criterii minimale sau un mecanism pentru stabilirea prețului astfel încât să reflecte valoarea reală a bunurilor.
Documentul semnalează că legea introduce un mecanism derogatoriu de la procedura prevăzută de Codul administrativ pentru vânzarea bunurilor proprietate privată ale statului pentru terenurile cu amenajări piscicole. Astfel, președintele subliniază că terenurile se vor putea vinde direct pe baza unui studiu de oportunitate realizat de ANPA și aprobat de Guvern, proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție, dovedesc că au activități de acvacultură în ultimii cinci ani și se obligă să continue activitatea pentru cel puțin 25 de ani.
„În condițiile în care, potrivit legislației în vigoare, singura modalitate de înstrăinare a bunurilor proprietate privată a statului prin vânzare se realizează de către Guvern, prin licitație publică, apreciem că un astfel de mecanism derogatoriu trebuie să stabilească cu precizie și claritate etapele, responsabilitățile și garanțiile pentru valorificarea bunurilor proprietate privată a statului, atunci când Parlamentul apreciază oportunitatea unei astfel de intervenții”, afirmă Iohannis.
Președintele a punctat și faptul că este imposibil de determinat sancțiunea aplicabilă pentru neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peștilor în sistemele de alimentare cu apă, irigat și instalațiile hidroenergetice.