Consiliul superior de medicină legală critică OUG 84/2024
Consiliul superior de medicină legală critică OUG 84/2024
București, duminică - Consiliul superior de medicină legală a informat că nu a fost consultat în legătură cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 84/2024 și a anunțat că nu este de acord cu multe dintre acestea, relatează News.ro.
Medicii legiști susțin că ordonanța introduce obligații pentru personalul medical care nu sunt prevăzute în curricula de pregătire. De asemenea, documentul conține prevederi neclare referitoare la cine anume trebuie testat de către polițiști, ceea ce ar putea duce la abuzuri. Aceștia afirmă că realizarea de teste în afara sistemului medico-legal va genera rezultate imprecise, care vor fi extrem de contestate, stabilind astfel un dublu standard.
Legat de propunerea de a organiza centre de testare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), legiștii argumentează că ar dura ani de zile, ar necesita investiții majore și angajări de personal. Aceasta ar duce și la imposibilitatea contestării rezultatelor obținute, având în vedere că aceeași instituție ar realiza atât constatarea inițială cât și rezultatul de confirmare.
Consiliul superior de medicină legală a transmis duminică un punct de vedere referitor la OUG 84/2024, specificând că nu este de acord cu o serie de prevederi "care pot aduce atingere prestigiului instituției medico-legale, sistemului de probatiune judiciară, dar și unor drepturi fundamentale, constituționale". În legătură cu modificarea Art. 22 prin introducerea de noi alineate, legiștii afirmă:
"Dacă se dorește introducerea obligativității unei evaluări psihologice pentru obținerea/redobândirea carnetului auto (ceea ce din punctul nostru de vedere nu este necesar, având în vedere că fișa de aptitudini auto include deja o examinare psihiatrică), acest lucru se poate face fără a implica medicii, indiferent de specialitate."
Referitor la modificarea Art. 38, legiștii au precizat obiecțiile lor; la fel și cu privire la Art. 88, alin. (2^1), Consiliul afirmând că "analizele toxicologice la care facem referire sunt cele cantitative (care detectează atât substanța activă, cât și metaboliții acesteia, inclusiv concentrațiile lor), și nu calitative (care detectează doar substanța)".
Potrivit legiștilor, determinările cantitative sunt esențiale pentru identificarea consecințelor clinice ale consumului de substanțe psihoactive, inclusiv asupra capacității de a conduce autovehicule. Determinările calitative, mai ales când testele au valori cut-off extrem de mici, pot identifica substanțe în cantități infime, care nu sunt utile pentru evidențierea stării de influență și pot da reacții pozitive în situații în care nu a existat efectiv un consum de substanțe psihoactive.
"Din cauza sensibilității ridicate a probelor analitice actuale, pot fi detectate substanțe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, incluzând chiar substanțe apărute în corp prin mecanism pasiv, cum ar fi inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană", au explicat legiștii.
Aceștia au subliniat, de asemenea, faptul că anumite substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități foarte mici în alimente, cum ar fi macul, care conține opiacee în cantități infime, fără efecte clinice, dar care pot pozitiva testele toxicologice. De asemenea, multe medicamente uzuale conțin substanțe care pot duce la rezultate pozitive la testele toxicologice, fără ca aceste substanțe să fie în concentrații ce afectează capacitatea de a conduce autovehicule.
"Utilizarea prospectului medical pentru a evalua prezența unor substanțe psihoactive nu este o metodă fezabilă de identificare a substanțelor prin testări toxicologice, deoarece acesta nu conține informații privind remanența în organism a substanțelor active farmacologic", a concluzionat Consiliul.
În prezent, nu există laboratoare de determinare medico-legală a substanțelor psihotrope la nivel național. Astfel, alocarea responsabilității unor astfel de analize pe baza unor criterii de acreditare viitoare este inacceptabilă și imposibil de anticipat un cost pentru aceste prestații. Rețeaua de toxicologie medico-legală existantă ar necesita ani de dezvoltare și investiții majore pentru a fi echivalentă laboratoarelor IGPR, concluzionează legiștii.
