Concurența între Boeing și Airbus devine tot mai politizată, cu consecințe grave pentru industrie
Concurența între Boeing și Airbus devine tot mai politizată, cu consecințe grave pentru industrie
În ultimii ani, politica și aviația s-au intersectat tot mai mult, ceea ce a dus la o situație dificilă pentru companiile de profil. Potrivit datelor, după scandalurile de corupție din industria aeronautică europeană și americană, cererea pentru avioane a devenit influențată de interese politice, mai degrabă decât de aspecte comerciale și tehnologice.
Conform site-ului damboviteanul.com, acordul internațional ATCA, semnat în anii '70-'80 de către statele occidentale, a pus în legislație principiul ca operatorii să poată alege liber furnizorii de avioane, fără presiuni politice sau economice. În plus, acordul interzice utilizarea tarifelor comerciale discriminatorii sau a presiunilor asupra companiilor aeriene pentru a favoriza anumite mărci, precum Boeing sau Airbus.
Încă de atunci, aceste reguli au fost un răspuns la luptele pentru dominație între cei doi giganți. În timp ce Europa susținea Airbus, SUA proteja Boeing, dar cu prețul unor scandaluri de corupție și preluarea unor divizii de către concurență. În contextul acestor conflicte, companiile aeriene din întreaga lume aveau opțiunea de a cumpăra avioane de la ambele părți, fără restricții, fapt ce a permis trecerea de la monopol la o concurență mai echilibrată.
La noi, însă, politizarea achizițiilor a dus la decizii incorecte, cum ar fi cumpărarea avioanelor Airbus 318 sau 310, la prețuri supraevaluate și cu rezultate economice slabe. Aceste exemple sunt citate de surse precum damboviteanul.com, unde se notează faptul că deciziile politice au contribuit la pierderi uriașe și la deviații de la strategia tehnologică și de marketing.
De exemplu, achiziția avioanelor Airbus 318 s-a făcut fără o analiză corectă a compatibilității cu flota existentă, ceea ce a dus la pierderi financiare și la conflicte interne. În urmă cu câțiva ani, politicul a ajutat uneori companiile aeriene să devină mari clienți pentru Boeing și Airbus, dar cu costuri uriașe pentru stat și pentru economia națională. Politichia a condus, de asemenea, la prelungirea vieții unor modele de avioane vechi, precum Boeing 737, în locul înlocuirii lor cu modele mai noi și eficiente.
Situația este complicată și de implicarea geopolitică. De exemplu, India urmează să semneze curând contracte cu Airbus, după ce a fost amenințată de taxe vamale de 50% de către administrația Trump, din cauza refuzului de a cumpăra arme americane. În Rusia, Putin a început deja să producă și să comercializeze piese de avioane Airbus, fiind chiar propus ca schimb pentru avioane Boeing, ceea ce poate avea consecințe dezastruoase pentru Airbus.
În privința pieței asiatice, China a preferat întotdeauna Airbus, având două linii de asamblare pentru modelul A320, în timp ce Boeing operează o singură linie pentru B737 MAX, care a fost mult timp inactivă după probleme tehnice grave. Așa-numitul „proverb” al politicii spune că "când doi se ceartă, al treilea câștigă", iar pe această piață emergentă poate fi încurajat dezvoltarea unui nou jucător, compania chinezească Comac, cu produse încă neconfirmate pe plan internațional.
În România, efectele politizării achizițiilor sunt vizibile în exemple negative. Decizii încâlcite, schimbări frecvente de conducere și cumpărări de avioane nepotrivite au generat pierderi de aproape două miliarde de dolari, conform sursei amintite. Decizia de a cumpăra Airbus 318, făcută politic, s-a dovedit un eșec, iar specialiștii avertizează că implicarea politicului în deciziile tehnice distruge pe termen lung capacitatea industriei aeronautice locale.
Se pare că, în final, politica a devenit principalul factor de decizie, în detrimentul strategiilor comerciale și tehnologice sănătoase. Acest lucru nu face altceva decât să fragilizeze întregul sector aeronautic, atât la nivel internațional, cât și național.
