Părinții cheltuiesc tot mai mult pe cadouri scumpe la Crăciun, spun psihologii

Bucuria de a face cadouri în perioada Sărbătorilor devine o presiune financiară mare pentru mulți părinți, în condițiile în care copiii cer tot mai des gadget-uri scumpe sau haine de firmă. Psihologii din cadrul Institutului de Psihiatrie Socola din Iași atrag atenția că aceste daruri costisitoare sunt deseori o încercare de compensare a timpului redus petrecut cu copiii și pot afecta relațiile familiale, notează digi24.ro.

Bucuria oferirii de cadouri poate deveni o povară financiară

Bucuria oferirii de cadouri se poate transforma uneori într-o adevărată povară financiară pentru părinți, mai ales când listele de dorințe ale copiilor devin din ce în ce mai lungi. Deși la vârste mici copiii ca Albert, care are doar 5 ani, preferă daruri simple – el își dorește o „figurină mică de metal” sau „să oprească timpul, să nu mai îmbătrânim”, așa cum spune mama sa, Camelia Zaharia –, pe măsură ce înaintează în vârstă, cererile devin mai costisitoare.

Psihologul Cristian Grigore explică că în spatele cumpărăturilor scumpe nu se află, de cele mai multe ori, iubirea autentică, ci mai degrabă sentimentele de vinovăție ale părinților care simt că nu au petrecut suficient timp cu copiii lor de-a lungul anului. „Nu este iubire”, spune specialistul.

Costurile cadourilor scumpe și efectele lor asupra familiilor

Mulți părinți recunosc eforturile financiare pe care le fac în această perioadă și faptul că adesea lasă bugetul pentru ei deoparte pentru a cumpăra obiectele dorite de copii. Printre cele mai cerute cadouri de Crăciun se numără console de jocuri, telefoane performante, bijuterii sau trotinete electrice, obiecte care pun la încercare bugetele familiilor. „Bugetul îl fac ei și, în funcție de cum reușim, ne lăsăm pe noi și le cumpărăm lor”, spune un părinte.

Psihologii avertizează că insistarea copiilor pe daruri scumpe poate avea efecte nefavorabile pe termen lung. Conform specialistului Cristian Grigore, acei copii care cresc în jurul acestor pretenții vor avea „o calitate a relațiilor mai scăzută, o situație financiară mai scăzută și o instabilitate a locului de muncă” atunci când vor deveni adulți.