Ziua Națională a României: 1 Decembrie și Marea Unire
Ziua Națională a României: 1 Decembrie și Marea Unire
Pe 1 Decembrie, România sărbătorește Ziua Națională, un moment important din istoria țării, marcat de Marea Unire. Acest eveniment a avut loc pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, unde s-au adunat peste 1.228 de delegați, sprijiniți de peste 100.000 de susținători, pentru a vota unirea Transilvaniei cu România.
Ceremonia a început cu un discurs al lui Gheorghe Pop de Băsești, președintele Adunării Naționale, care a evocat lupta națională a românilor. El a subliniat importanța unității, afirmând: "Vrem să zdrobim lanțurile robiei noastre sufletești prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: Unirea tuturor celor de o limbă și de o lege, într-un singur și nedespărțit stat românesc."
În continuare, Vasile Goldiș a intervenit, insistând asupra dreptului națiunii române la eliberare și a citit Rezoluția Adunării Naționale. Reacția sălii a fost una înflăcărată: "Primim. Primim cu toții. Primim totul". Alte personalități, precum Iosif Jumanca, Alexandru Vaida-Voevod și episcopii Demetriu Radu și Ioan Ignatie Papp, au luat cuvântul, iar întreaga ceremonie s-a încheiat cu imnul "Deșteaptă-te române".
Deși Unirea a fost votată de Adunarea Națională la Alba Iulia, recunoașterea acesteia de către marile puteri a venit abia după Conferința de Pace de la Paris, desfășurată între 1919 și 1920. Politicieni de frunte ai României, inclusiv regina Maria, au contribuit la aceste demersuri diplomatice.
În trecut, Ziua Națională a fost celebrată pe 10 mai, între anii 1866 și 1947, când prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. Între 1948 și 1989, aceasta a fost marcată pe 23 august. Abia în 1990, Parlamentul României a decis prin Legea nr. 10 din 31 iulie ca 1 Decembrie să devină Ziua Națională a României, iar legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.