Update 5 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Boboteaza, sărbătorită în fiecare an pe 6 ianuarie, este marcată de obiceiuri regionale variate în România, fiecare zonă având tradiții distincte legate de sfințirea apei și purificare. Obiceiurile specifice fiecărei regiuni subliniază legătura profundă cu religia și cultura locală, cu ritualuri care vizează binecuvântarea gospodăriilor și protecția comunității, potrivit informațiilor culese în teren.
În Maramureș și în alte părți ale Ardealului de Nord, Boboteaza este celebrată prin ritualuri străvechi ce vizează purificarea casei și a indivizilor. Tinerii din aceste zone se maschează cu „capra” sau „ursul”, personaje folosite pentru a aduce prosperitate și protecție comunității.
De asemenea, un alt obicei important este „stropirea cu agheasmă”, care are rolul nu numai de a alunga spiritele rele, ci și de a asigura recolte bogate. Grupurile din aceste regiuni mai aduc cu ele crengi de brad pentru a le oferi gazdelor noroc și binecuvântare pe tot parcursul anului.
În Banat, sărbătoarea este mai subtilă, dar cu semnificații importante, centrându-se în special pe sfințirea apelor. Credincioșii merg la râuri și iazuri pentru a primi apă sfințită, pe care o folosesc apoi în gospodării. O tradiție aparte este „plimbatul cu capra”, un obicei care implică tineri costumați și mască de capră, simbol al alungării spiritelor rele și al asigurării unui an fertil.
Dobrogea se remarcă prin influențele diverse care dau un contur unic sărbătorii. În această regiune, sfințirea apelor se face de obicei la malurile mării sau ale lacurilor, iar aprinderea focurilor de Bobotează reprezintă ritualuri de curățire și regenerare, însoțite de cântări și dansuri în jurul focurilor.
Transilvania păstrează obiceiuri variate, precum sfințirea apelor din râuri sau lacuri și colindatul copiilor cu cântări de Bobotează, menite să aducă sănătate și noroc. Un obicei aparte este „udatul” tinerelor, care implică stropirea lor cu apă sfințită pentru prosperitate.
În Moldova, după sfințirea apei, aceasta este folosită pentru stropirea gospodăriilor indiferent dacă sunt oameni sau animale, iar colindatul tinerilor cu cojoace și măști este o practică apreciată, în special pentru alungarea spiritelor rele și aducerea norocului. Muntenia se remarcă prin variate ritualuri de „udatul” bărbaților tineri, însoțite de sfințirea apelor și purtarea frunzelor de brad în casă. În Oltenia, Boboteaza este legată de curățenia generală a locuinței în dimineața sărbătorii, precum și de colindatul și dansul tradițional însoțit de simboluri precum „butucul de foc” sau „lumânările aprinse”.
Liceul de Arte „Bălașa Doamna” Târgoviște își invită publicul să participe pe 15 ianuarie 2026, începând cu ora 17:30, la primul eveniment cultural din acest an dedicat Zilei Culturii Naționale, transmite sursa oficială a instituției. Evenimentul, intitulat „Răgaz pentru cultură”, se va desfășura în amfiteatrul George Enescu și este gratuit.
În această dimineață, circulația rutieră pe majoritatea drumurilor naționale se desfășoară în condiții de iarnă, conform Centrului INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române. Precipitațiile slabe sub formă de ninsoare și vântul puternic în zonele montane afectează vizibilitatea și condițiile de trafic, iar restricții sunt impuse pe anumite sectoare din cauza viscolului.
Dimineața de joi a adus temperaturi negative în județul Dâmbovița, iar în mai multe zone s-au înregistrat valori sub –5°C, condiții care au favorizat formarea poleiului pe drumuri. Conform autorităților locale, circulația rutieră se desfășoară în condiții de iarnă, iar echipele de intervenție acționează pentru asigurarea siguranței participanților la trafic.
Polițiștii Secției 13 Poliție Rurală Titu au depistat, pe 7 ianuarie 2026, un bărbat care conducea un autoturism având dreptul de a conduce suspendat, potrivit unui comunicat oficial al poliției. Evenimentul a avut loc pe strada Vale din comuna Lungulețu, iar autoritățile au deschis un dosar penal pentru acest caz.
