Premierul Ilie Bolojan și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, au susținut o conferință de presă comună, luni seară, în care au prezentat noul pachet de măsuri pentru sistemul de sănătate din România. ”Există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea cheltuielilor. Avem un buget de 77 miliarde de lei, iar colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare în așa fel încât să putem aduce facturile restanțe la zi, deoarece din martie n-am mai avut capacitatea de a mai achita integral sumele. Ne trebuie cel puțin 10 miliarde de lei la rectificare suplimentară”, a spus Bolojan. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobet, a anunțat, în conferință, principalele măsuri de reformare a sistemului de sănătate. O măsură importantă se referă la orientarea ”pacienților de la spitalizare continuă în zona de ambulatoriu, respectiv spitalizarea de zi”, pentru că este un aspect care consumă foarte mulți bani. ”Această reorientare aduce beneficii sistemului și pacientului. O măsură este recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferentă unității sanitare cu patul, prin care plata se face pe caz rezolvat”, a adăugat ministrul. Alte măsuri vizează: 1. Recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferentă unităților sanitare cu paturi pentru care plata se face prin tarif pe caz rezolvat. 2. Ajustarea treptată până la eliminare a contribuției personale pentru serviciile medicale spitalicești în unitățile private decontate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Transferul responsabilității achitării costurilor aferente situațiilor în care un pacient externat de la un spital privat și internat în același tip de îngrijire, acut – acut, cronic – cronic, într-un interval de 48 de ore de la externare într-o unitate publică. Transferul responsabilității va fi transferat către unitatea medicală privată. Există unități sanitare care decontează și facturează către CNAS servicii, de exemplu, de 10 milioane de lei, dar investește în medicamente, consumabile, reactivi 10 mii, 20 de mii de lei pe lună. 3. Eficientizarea echipelor manageriale din spitale care nu performează. Ministrul are și o explicație pentru acest aspect și face referire la faptul că o bună parte din veniturile spitalelor vin pe componenta de asigurare a salariilor, deci nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau numărul acestora. Mai mult de jumătate din banii de salarii vin direct de la Casă, nu va fi niciodată o presiune sau stimuli pentru ca managerii să fie mai eficienți. ,,O să vă prezint câteva dintre cele 30 de măsuri. Ne dorim să orientăm pacienții de la spitalizare continuă în zona de ambulatoriu, respectiv spitalizarea de zi. Pacienții sunt internați 2-3 zile pentru analize de bază, EKG, ecografii. Acest lucru costă foarte mult, un făgaș în care se pierd foarte mulți bani. Această reorientare aduce beneficii sistemului și pacientului. O măsură este recalcularea tarifelor pe caz ponderat aferentă unității sanitare cu patul, prin care plata se face pe caz rezolvat. Altfel spus, există unități cu un grad de ocupare ce nu depășește 20-30%, deci un grad redus. Plătim salarii indiferent dacă unele unități medicale au sau nu pacienți. Trebuie să găsim o variantă de a stimula diagnosticul și tratamentul pacienților în cât mai multe unități sanitare. Acea obișnuință prin care pacienți sunt transferați la spitale județene sau universitare, fără un temei justificat medical trebuie să înceteze rapid. Rata pacienților care pot fi tratați în unitatea sanitară unde se prezintă poate fi mult mai mare decât ce avem acum. Există unități și cu chirurgi și anesteziști, cu săli de operație echipate corespunzător, dar pacienții sunt transferați în alte unități pentru tratament. Ajustarea treptată până la eliminare, a contribuției personale pentru servicii medicale spitalicești, decontate cu Casa de Sănătate. Derulăm multe programe de screening, de diagnostic, de tratament, decontăm proteze, analize, medicamente. Mediul privat a spus afirmativ de multe ori recent că își dorește un parteneriat corect cu Ministerul Sănătății. Aceste două măsuri vin pentru a întări parteneriatul cu privatul. Pacienții se pot prezenta atât în unități private, cât și în cele publice, pentru acele programe despre care vorbim fără a plăti taxe suplimentare. Această măsură vine în sprijinul asigurărilor private de sănătate. Nu există un spital public din România cu contract de asigurare privat. Pe lângă CNAS, este nevoie să dezvoltăm asigurările private. Ne propunem revizuirea metodologiei pentru clasificarea spitalelor în funcție de competență, precum și a spitalelor strategice, care pot asigura politraume, tratamente pentru pacienții cu AVC, nou-născuți, care-și pot crește rapid capacitatea de răspuns dacă situația o impune. În aceste spitale putem realiza centre de excelență. Nu orice spital trebuie să asigure orice tip de serviciu medical disponibil în România. Avem situația în care nu putem acoperi gărzi, avem spital cu chirurgie, dar fără anestezist și invers, pierdem miliarde, punem pacienți pe drum, avem medici nemulțumiți. O măsură fermă ce va fi discutată mult în spațiul public – transferul responsabilității achitării costurilor aferente situațiilor în care un pacient externat de la un spital privat și internat în același tip de îngrijire, acut – acut, cronic – cronic, într-un interval de 48 de ore de la externare într-o unitate publică. Transferul responsabilității va fi transferat către unitatea medicală privată. Avem servicii decontate deși ele nu s-au întâmplat niciodată. Pe un pacient s-au decontat servicii, deși el nu a fost prezent în spital. E o măsură grea – instituirea unei sancțiuni și recuperarea contravalorii serviciilor medicale dacă în perioada contractului, structurile de control raportează conform contractului servicii care nu au fost efectuate. Sancțiunea va fi o sumă stabilită prin procent mare, de 10%, la contravaloarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste servicii fictiv. Casa nu va plăti 10% din valoarea contractului cu unitatea medicală, publică sau privată, dacă sunt identificate cazuri de fraudare a sistemului și de decontare fictivă a serviciilor. Există unități sanitare care decontează și facturează către CNAS servicii, de exemplu, de 10 milioane de lei, dar investește în medicamente, consumabile, reactivi 10 mii, 20 de mii de lei pe lună. Nu ai voie să efectuezi 20 de anestezii generale care să te coste 2-3% din valoarea costului real. Astfel, Casa va efectua controale și va sancționa cu 20% din valoarea contractului cu Casa situațiile în care nu se poate face dovada prin facturi a echipamentelor medicale, a medicamentelor sau consumabilelor. Sunt cunoscute cazuri în care medicamente, echipamente medicale sunt luate din spitale publice și sunt folosite în cabinete private. Avem spitale supraaglomerate, cu medici epuizați, pentru că normarea lor ține cont de numărul de paturi și nu de numărul de pacienți. Rulajul pacienților este mult prea mare. Punctajul pentru serviciile din spitale nu se realizează de Casă, ci de Școala de management sanitar. Este o monitorizare atentă a tuturor serviciilor pe care Casa le decontează. Venim cu o nouă măsură, destul de rigidă, prin care … există indicatori de evaluare pentru manager indiferent de subordonarea din spitale, care nu au mai fost actualizați din 2007. Noi nu punctam manageri care aduc în spitale fonduri europene – din această cauză, managerii nu sunt stimulați să facă performanță. Indiferent dacă fac sau nu, evaluarea de la finalul anului e aceeași. Vrem să adăugăm indicatori adaptați pentru 2025. Vom introduce la pachet și indicatori de evaluare și performanță pentru șefii de secție. Venim cu o măsură fermă – sancționarea administrativă a internărilor fictive cu încetarea contractului de muncă al medicului care internează pacientul. Există câteva specializări pe care toți medicii rezidenți dau un examen unic la nivel european, în aceeași zi, cu aceleași subiecte ca și colegii lor din UE. La final primesc diploma europeană de medic specialist. Examenul cu ușile închise trebuie să înceteze imediat, dacă vrem ca medicii să exceleze?”, a declarat ministrul Sănătății.