Săptămâna conștientizării depresiei post-partum în Dâmbovița
Săptămâna conștientizării depresiei post-partum în Dâmbovița
Între 25 septembrie și 1 octombrie, Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița sărbătorește Săptămâna conștientizării depresiei post-partum, având ca slogan mesajul „Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!”. Această tulburare afectivă afectează nu doar mamele, ci și nou-născuții și familiile acestora.
În România, din anul 2024 a fost instituită „Săptămâna conștientizării depresiei post-partum”, care va fi marcată anual cu o săptămână înainte de 1 octombrie, dată în care se celebrează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei. Scopul acestei inițiative este prevenirea, identificarea și gestionarea tulburărilor de sănătate mintală în perioada perinatală și postnatală, prin campanii de educare a populației și promovarea unor practici eficiente.
Depresia post-partum (PPD) se manifestă de obicei între două și opt săptămâni după naștere, dar poate apărea până la un an de la venirea pe lume a copilului. Diagnosticul se bazează nu doar pe momentul de debut, ci și pe severitatea simptomelor. Printre factorii de risc se numără aspecte psihosociale, biologice și genetice, precum și traumele din copilărie.
Statisticile globale arată că aproximativ 1 din 10 femei va experimenta o formă severă de depresie post-partum. De asemenea, 1 din 1000 de femei dezvoltă psihoză post-partum, iar 1 din 10 tați suferă de depresie în primul an după naștere. Un studiu din România a confirmat o prevalență de 18,8% a depresiei post-partum în rândul mamelor.
Simptomele depresiei post-partum includ tristețe, pierderea interesului pentru activitățile cotidiene, oboseală, dificultăți de concentrare și modificări ale apetitului. Recunoașterea acestor semne este crucială, iar cei apropiați ar trebui să încurajeze persoanele afectate să ceară ajutor medical.
Intervențiile posibile includ psihoeducația, care îi ajută pe proaspeții părinți să gestioneze stresul și să dezvolte rețele de suport. Este esențial ca mama să beneficieze de sprijin din partea partenerului, prietenilor și familiei. În cazul mamelor cu risc crescut, cum ar fi cele cu antecedente de depresie, sunt disponibile terapii care au dovedit eficiență în prevenirea tulburărilor psihice postnatale.
Depresia post-partum poate avea un impact negativ semnificativ asupra calității vieții și sănătății familiei, afectând atât capacitatea mamei de autoîngrijire, cât și îngrijirea nou-născutului. Prin urmare, prevenția prin screening și asigurarea suportului psihosocial adecvat sunt esențiale pentru a reduce incidența acestei tulburări.
Rolul medicilor de familie devine crucial în identificarea și prevenirea depresiei post-partum, prin monitorizarea bolii și a evoluției sarcinii. O abordare integrată, care include atât tratamente farmacologice, cât și intervenții psihosociale, este considerată cea mai eficientă metodă de a trata această afecțiune, potrivit celor de la DSP Dâmbovița.