Astăzi, meteorologii ne atenționează cu privire la riscul producerii de avalanșe în munții Bucegi. Această avertizare este valabilă mai ales pentru turiștii care se aventură pe traseele montane, de aceea este important să manifestăm maximă prudență în deplasare. Potrivit ANM, acest risc este mai ridicat în zonele cu altitudini mai mari, precum versanții nordici, unde zăpada recent depusă poate depăși 15-20 cm. În restul masivului Bucegi, stratul de zăpadă nouă este mai redus, în special pe versanții sudici și estici, unde se poate întâlni doar câțiva centimetri de zăpadă proaspăt căzută. La o altitudine de 1800-2200 m, zăpada depusă recent se poate întâlni în cantități mari pe pantele nordice, de regulă peste cruste de gheață instabile, ceea ce poate duce la alunecări usoare. În continuare, se pot găsi plăcile de vânt mai vechi în apropierea crestei, îndeosebi pe versanții estici și sudici. Pe porțiuni protejate, poate apărea stratul de zăpadă mai gros decât în alte zone. La o adâncime mai mare, vechea zăpadă este înghețată și compactă. În aceste condiții, stratul de zăpadă nouă se poate desprinde ușor de cele inferioare, mai ales în cazul supraîncărcărilor, iar plăcile de vânt de pe creste încă pot ceda, ceea ce duce la riscul producerii de avalanșe de medie sau chiar mari dimensiuni în unele zone izolate. ANM clasifică riscul ca fiind semnificativ (3). La o altitudine mai mică de 1800 m, temperaturile scăzute din timpul nopții ajută la consolidarea stratului de zăpadă dezghețată peste zi, ceea ce poate duce la formarea unei cruste de gheață la suprafață. Cu toate acestea, în timpul zilei, temperaturile mai ridicate vor topi zăpada la o altitudine mai mică de 1600 m. La o altitudine cuprinsă între 1600 și 1800 m, se poate întâlni local un strat de zăpadă de peste 15 cm pe versanții nordici. În cazul supraîncărcărilor, pe pantele suficient de înclinate, mai ales între 1500 și 1800 m, pot exista condiții care favorizează declanșarea unor avalanșe de mici dimensiuni, iar riscul este moderat (2).