Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Săptămâna trecută s-a înregistrat o volatilitate crescută pe piața valutară, influențată de cererea ridicată a importatorilor și deficitul în creștere al contului curent, aproape de 30 miliarde euro în perioada octombrie 2024 – octombrie 2025. Evoluțiile cursului euro și a indicilor ROBOR, precum și fluctuațiile prețului aurului, relevă dinamica monitorizată atent a piețelor, conform datelor analizate de CFA România.
După o perioadă de scădere, dobânzile au înregistrat o creștere vineri, cauzată de un deficit de lichiditate generat de plata salariilor, primelor și taxelor către buget. Indicele ROBOR la trei luni a revenit la 6,19%, după ce scăzuse joi la 6,18%. De asemenea, ROBOR la șase luni a urcat de la 6,32 la 6,33%, iar cel pe 12 luni a crescut de la 6,53 la 6,54%, afectând creditele ipotecare și majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019.
Guvernul a continuat să împrumute fonduri prin vânzarea de titluri de stat. Joi, statul a atras 600 milioane lei cu scadență în iulie 2030, acceptând o dobândă de 6,73%. Volumul cererilor depășea 1,5 miliarde lei, fapt ce a permis atragerea, a doua zi, a altor 90 milioane lei la același randament mediu, consolidând astfel poziția financiară a statului pe termen mediu.
Cursul euro a fluctuat între 5,089 și 5,098 lei, cu tentative de depășire a pragului de 5,10 lei, dar fiecare creștere a fost urmată de o revenire, indicând o piață atent supravegheată. Miercuri, cursul a atins 5,0923 lei, maximul ultimelor două luni și jumătate, pentru ca vineri să se stabilizeze la 5,089 lei, în intervalul 5,089 – 5,091 lei.
Sondajul CFA România realizat în noiembrie anticipează pentru mai 2026 o medie a cursului euro de 5,1410 lei, iar pentru noiembrie 2026 o medie de 5,2045 lei. În același timp, prețul dolarului american a urcat la finalul săptămânii la 4,3449 lei, iar euro a scăzut de la aproape 1,18 dolari la un interval între 1,1702 – 1,1750 dolari. Francul elvețian și lira sterlină au evoluat ușor crescător, cotațiile finale fiind 5,4650 lei, respectiv 5,8140 lei.
Prețurile aurului au fost influențate de deciziile băncilor centrale: BCE a menținut rata la 2%, Banca Angliei a redus dobânda la 3,75%, iar Banca Japoniei a majorat-o la 0,75%, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii. Astfel, prețul gramului de aur a crescut vineri la 604,5466 lei, după o ușoară scădere la începutul săptămânii.
Pe piețele specializate, aurul s-a tranzacționat între 4.309 și 4.357 dolari/uncie. Analiștii preconizează o creștere în 2026, cu un interval de tranzacționare între 4.500 și 5.000 dolari, posibil depășind pragul de 5.000 dolari, datorită achizițiilor băncilor centrale, scăderii încrederii în datoria suverană și instabilității geopolitice. Argintul, alt metal prețios, a cunoscut o creștere anuală de circa 130%, depășind 66 dolari/uncie și având ca țintă 70 dolari, reflectând atât rolul său de activ de refugiu, cât și cel industrial esențial.
Municipiul Moreni poate beneficia în următorii ani de o investiție semnificativă dedicată dezvoltării spațiilor verzi și coridoarelor ecologice, conform unui proiect inițiat de autoritățile locale. Aceasta are o valoare de peste 49 milioane de lei și a fost depusă pentru finanțare prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, arată %source%.
Administrația Fondului pentru Mediu a publicat recent listele cu dosarele aprobate în cadrul unor programe de finanțare, conform unei postări de pe site-ul oficial www.afm.ro. Documentele conțin detalii despre sumele alocate pentru diverse proiecte, inclusiv protecția faunei sălbatice, iluminatul public și sisteme de alimentare cu apă.
Guvernul României a decis joi să achite datoria restantă către Guvernul SUA, rezultată dintr-un împrumut contractat în 1992 pentru importul de bumbac fibră. Conform Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), suma totală de plată, inclusiv penalitățile, se ridica la 6,830 milioane de dolari la 30 septembrie 2025.
Guvernul a aprobat o rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru mediu și Administrației Fondului pentru Mediu, măsură care facilitează continuarea unor proiecte importante de infrastructură de mediu. Potrivit declarațiilor oficiale, această decizie vizează atât investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și programele susținute din Fondul pentru mediu.
