Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Tot mai multe ferme din România adoptă tehnologia staţiilor de biogaz, inspirându-se din exemplul fermelor din vestul Europei, arată datele platformei publice a Ministerului Fondurilor şi Proiectelor Europene. Patru dintre cele cinci proiecte depuse pentru finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vin din partea antreprenorilor din domeniul zootehniei şi culturilor agricole, cu o valoare totală ce depăşeşte 14 milioane de euro, informează zf.ro.
Printre proiectele consistente se numără cel al Agrocomplex Lunca Paşcani, una dintre cele mai mari ferme din judeţul Iaşi, care gestionează 3.000 de hectare și un efectiv de peste 3.400 de bovine şi ovine. Directorul general Bogdan Pantazi a declarat că în Germania “mai toate fermele de vaci au instalaţii de biogaz, iar unele ferme câştigă mai bine din vânzarea de energie decât câştigă din vânzarea de lapte”. Agrocomplex Lunca Paşcani a depus un proiect în valoare de aproape 3 milioane de euro, vizând construirea unei capacităţi noi de producere a energiei electrice din biogaz, cu o putere planificată de 600 KW.
Staţia de biogaz va folosi gunoiul de grajd şi alte deşeuri organice rezultate în ferme ca materie primă pentru a produce energie electrică şi termică, transformând astfel resursele locale în energie regenerabilă. Aceste iniţiative marchează o tendinţă clară a fermierilor români de a integra tehnologii sustenabile în activitatea lor.
Un alt proiect important este al firmei Panifcom din Iaşi, care activează în cultivarea cerealelor, zootehnie și producţia de pâine, şi care intenţionează să construiască o staţie de biogaz cu o putere instalată de 1.000 KW pentru producerea de energie electrică și termică. Staţia va utiliza în principal dejecţiile provenite de la ferma de vaci autorizată, cu un volum de până la 20.000 de tone anual, şi materii organice de origine vegetală, precum silozul de porumb, în cantitate maximă de 4.000 de tone pe an.
Proiectul Panifcom evidenţiază modul în care agricultura și zootehnia pot contribui semnificativ la energia verde, valorificând deşeurile organice în mod eficient și durabil. Astfel, fermele devin nu doar producătoare de alimente, ci și distribuitori de energie regenerabilă, adaptând tehnologia modernă pentru reducerea impactului asupra mediului.
Guvernul României a decis joi să achite datoria restantă către Guvernul SUA, rezultată dintr-un împrumut contractat în 1992 pentru importul de bumbac fibră. Conform Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), suma totală de plată, inclusiv penalitățile, se ridica la 6,830 milioane de dolari la 30 septembrie 2025.
Guvernul a aprobat o rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru mediu și Administrației Fondului pentru Mediu, măsură care facilitează continuarea unor proiecte importante de infrastructură de mediu. Potrivit declarațiilor oficiale, această decizie vizează atât investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și programele susținute din Fondul pentru mediu.
Elevii Școlii Gimnaziale „Diaconu Coresi” din Fieni vor susține vineri, 19 decembrie 2025, un Concert de Crăciun la Centrul Cultural „Mihail Lupescu”. Evenimentul, cu intrare liberă, include o strângere de fonduri dedicate fostului elev Rareș Mocancea, aflat într-o situație medicală gravă, conform organizatorilor.
Primarul comunei Cojasca, Bambol Marcel, a făcut publică decizia DJM Dâmbovița privind proiectul intitulat „Consolidare, eficientizare energetică și extindere dispensar uman comuna Cojasca”. Potrivit acestei hotărâri, proiectul nu este obligat să treacă prin evaluarea impactului asupra mediului sau asupra corpurilor de apă, arată damboviteanul.com.
