În fiecare an, pe 29 iunie, oamenii din întreaga Europă se reunesc pentru a omagia una dintre cele mai importante comori naturale ale continentului: fluviul Dunărea. Ziua Internațională a Dunării este mai mult decât un eveniment ecologic, este o celebrare a culturii, a cooperării și a responsabilității comune între cele 14 țări pe care acest fluviu le traversează. Pentru România, Dunărea nu este doar o graniță naturală, este un simbol al vieții, al istoriei și al potențialului viitor. Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa, cu un parcurs de peste 2.800 de kilometri, din Munții Pădurea Neagră din Germania până la Marea Neagră. România găzduiește ultima porțiune a fluviului, acolo unde se deschide în spectaculoasa Deltă a Dunării – un sit UNESCO și unul dintre cele mai bogate ecosisteme din Europa. Delta este un paradis al biodiversității, adăpostind sute de specii de păsări, pești și plante rare. Este, totodată, o sursă de trai și identitate pentru comunitățile locale. Ziua Internațională a Dunării a fost marcată pentru prima dată în 2004, după semnarea Convenției pentru Protecția Fluviului Dunărea de către statele din bazinul hidrografic. Această zi are rolul de a evidenția importanța protejării fluviului, promovând dezvoltarea durabilă, cooperarea transfrontalieră și conștientizarea publicului. În fiecare an au loc acțiuni precum ateliere educaționale, ecologizări ale malurilor, concursuri artistice și expoziții științifice în aproape toate orașele de pe cursul Dunării. În România, Dunărea a avut mereu un rol central. Încă din vremuri antice, când era o rută comercială pentru daci și romani, și până în prezent, când sprijină industrii, agricultură, turism și energie. Orașe precum Galați, Brăila, Drobeta-Turnu Severin sau Tulcea trăiesc în strânsă legătură cu apele Dunării. Pentru locuitorii acestor regiuni, fluviul este atât protector, cât și furnizor – oferă transport, apă, hrană și chiar inspirație pentru folclor și artă. Însă acest fluviu nu este lipsit de provocări. Poluarea, schimbările climatice, construcția de baraje și pescuitul excesiv amenință echilibrul său ecologic. De aceea, Ziua Internațională a Dunării este și un apel la acțiune. Ne reamintește că râurile nu recunosc granițele politice și nici soluțiile pentru protejarea lor nu ar trebui să o facă. România a făcut progrese prin proiecte de conservare, investiții în stații de epurare și participare la inițiative regionale de mediu. Totuși, mai sunt încă multe de realizat. Ziua de 29 iunie nu este doar pentru specialiști sau activiști. Este o zi pentru noi toți, pentru copiii care plantează copaci, pentru elevii care învață despre ecosisteme acvatice, pentru familiile care se plimbă pe maluri sau pentru artiștii locali care surprind frumusețea Dunării. Este o zi în care privim cu recunoștință spre forța tăcută care hrănește câmpuri, leagă culturi și susține viața de la centrul la estul Europei. Pasionată de artă în toate formele ei, Alexandra Marinescu este master al Facultății de Științe Politice, Litere și Comunicare, Universitatea Valahia din Târgoviște.