Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul

Pe 7 ianuarie, românii celebrează Sfântul Ioan Botezătorul, marcând astfel sfârșitul festivităților de iarnă. Acesta este considerat cel mai important dintre sfinți, după Fecioara Maria, fiind numit și Înaintemergătorul Domnului. Rolul său în pregătirea venirii Mântuitorului este esențial în credința creștină.

Sărbătoarea este cunoscută sub diverse denumiri, precum "Sant-Ion" sau "Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul". Tradițiile locale spun că în această zi trebuie să domnească veselie în fiecare cămin, altfel, tristețea va însoți gospodăriile pe parcursul întregului an. În satele din România, oamenii respectă cu strictețe această zi, dorind astfel să își protejeze animalele de pericolele sălbatice și să prevină incendiile.

Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul copiilor, iar femeile care își doresc să devină mame se roagă la el pentru a naște prunci sănătoși. Această zi marchează, în tradiția populară, și reînceperea muncilor de către femei, numind-o Ziua Furcii. Se observă o serie de interdicții, cum ar fi tăierea, spălarea sau curățenia, deoarece se păstrează o atmosferă de sărbătoare, similară cu duminica.

În plus, nu se consumă vin roșu în această zi, deoarece simbolizează martiriul Sfântului Ioan. O altă tradiție este iordanitul, o petrecere dedicată exclusiv femeilor, care încheie sărbătorile de iarnă cu un ospăț. Bărbații, pe de altă parte, participă la "iordaneala", care constă în a merge la preot pentru a lua aghiazma. Apoi, aceștia stropesc casele și oamenii din sat, primind în schimb bani pentru a se distra în seara zilei de Sfântul Ioan.

Astfel, sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul este nu doar o celebrare religioasă, ci și un moment de importantă socializare și păstrare a tradițiilor românești.